Zona PIATRA CRAIULUI

    În timp ce grupele montane din jur sunt formate aproape exclusiv din roci cristaline, „Crai”-ul, cum este adesea alintat, este o „lamă” tăioasă şi abruptă de roci metamorfice, în special roci calcaroase de vârsta jurasică, lungă de aproximativ 24 – 26 km, orientată de la sud-vest spre nord-est, şi lată de aproximativ 6 – 8 km, pe direcţiile perpendiculare corespunzătoare. Cunoscuţii pereţii verticali, inalţi de 400-650 m, dintre Padina Lăncii şi Valea lui Ivan, au luat naştere datorită stratificării pe orizontală a calcarelor.

    Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în vârful La Om, cunoscut şi ca Piscul Baciului, având 2232 m. Masivul are numeroase piscuri peste 2000 de metri altitudine (Vf. Padina Popii (2025m), Vf. Ascuţit (2150m), Vf. Ţimbalul Mare (2177m), Varful dintre Ţimbale (2170m), Vf. Sbirii (2220m), Vf. Căldării Ocolite (2202m).

    In partea vestica a crestei, sub imensul Perete Central, pe raza comunei Dâmbovicioara, cu o diferenţă de nivel de aproape 300 de metri pe verticală şi o lăţime de aproape un kilometru se află Marele Grohotiş, care, aşa cum este şi denumit, este cea mai mare întindere cu grohotiş de calcar din ţară.

    În zona Piatra Craiului se găseşte o vegetaţie mai puţin bogată În specii datorită preponderenţei aproape absolute a calcarelor. Totuşi se găsesc specii unice în lume de floră şi faună, unele dintre ele, aşa cum ar fi Garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus Callizonus) fiind faimoase.

Garofita Pietrei Craiului                                                                                     Garofita Pietrei Craiului

    Alte specii protejate sunt floarea de colţ (Leontopodium alpinum) şi ghinţura galbenă (Gentiana lutea). În lunile iunie-iulie se pot întâlni numeroase specii diferite de saxifraga, primula şi campanula, de culori şi varietăţi  diferite, care ţâşnesc din piatră seacă şi albă, folosind orice crăpătură sau grohotişul întâlnit pretutindeni, oriunde apare o oportunitate de a creşte şi a se dezvolta. Printre speciile de animale amintim capra neagră (Rupicapra rupicapra), declarată monument al naturii, căpriorul, mistreţul, ursul carpatin, râsul, vulpea, lupul, veveriţa.

    Fenomene carstice

    Alpinism în Piatra Craiului

La Zaplaz

    La Zaplaz

    Cheile Dâmbovicioarei şi Pestera Dâmbovicioarei sunt cele mai importante fenomene carstice din Piatra Craiului. În partea nord-estică apar Prăpăstiile Zărneştilor, izbucurile Fântânile Domnilor şi Fântâna lui Botorog, împreună cu izvoarele de apă plată din comuna Dâmbovicioara, în punctul “La Gălgoaie”, având sursa în peştera Dobreşti. De-a lungul milioanelor de ani, apa a săpat numeroase căi dizolvând încetul cu încetul calcarul care formează muntele, astfel că fenomenele carstice au dus la formarea unor peisaje unice, prin prăbuşirea unor bolţi de peşteră care au dat naştere unor arce de calcar, ca la Cerdacul Stanciului sau La Zaplaz, ambele în abruptul vestic.

Cheile Dambovicioarei                                 Intrare in Pestera Dambovicioarei                                 Cheile Dambovicioarei