Zona IEZER-PAPUSA

    În formă de potcoavă, înierbat, cu culmi domoale propice schiului de primăvară dar înalt şi masiv, cu văi adânci şi legat ca printr-un cordon ombilical, prin muchia Mezea-Oticu, de părintele său Făgăraşul, masivul Iezer-Păpuşa este surpriza frumoasă a regiunii Argeş-Muscel. Cu aspect deluros şi domol, nu foarte spectaculos, cu toate că înălţimea sa maximă în vârful Roşu atinge un apreciabil 2469 de metri, face parte din grupa centrală, principală a Carpaţilor Meridionali, dar are cea mai sudică expunere, astfel că în zilele cu vizibilitate foarte bună, se poate vedea aproape tot lanţul meridional, de la Retezat până în Carpaţii de Curbură, iar uneori, atunci când este frig şi plafonul coborât ca o mare de nori, în foarte rare ocazii, se pot vedea munţii din nordul Bulgariei, ca şi panglica argintie a Dunării.

     Masivul Iezer-Păpuşa are cea mai domoală creastă din peisajul montan românesc, fără pericol de avalanşă iarna, astfel că este un munte sigur chiar şi atunci când în alte zone pericolul este maxim, cu condiţia de a nu se intra pe versanţii abrupţi, unde stratul de zăpadă se poate rupe. Fără a fi foarte spectaculos în sine, datorită aşezării sale mult mai la sud faţă de linia Carpaţilor Meridionali, masivul răsplăteşte prin peisajele oferite asupra munţilor din jur, făcând fără nici un dubiu, din parcurgerea crestei iarna pe schiuri de tură, cea mai frumoasă experienţă de acest gen din ţară.

Lacul Iezer

    Masivul Ghitu-Frunti

    Aşezat la capătul sudic al culmilor care coboară din creasta Făgăraşului, cu o ultimă zvâcnire a reliefului, apare linia de munţi de înălţime mai mică, dar încă impunători, constituită din vârfurile Ghiţu, Frunţi şi Cozia. Aflându-se la peste 40 de kilometri sud de creasta principală a Făgăraşului, paralel cu aceasta, linia muntoasă menţionată oferă privelişti de neuitat spre Iezer-Păpuşa, Făgăraş, Căpăţânii şi Parâng, ca şi asupra culmilor sudice ale Făgăraşului, lungi, masive, ele însele niste munţi în sine. De aici este foarte vizibil faptul, neştiut de foarte mulţi membri ai lumii alpine, că muchia care se desprinde spre sud din vârful Moldoveanu şi care se desparte în creasta Picuiata-tuica la vest şi Scărişoara Maliţa la est, întreg acest complex, are suprafaţa masivului Bucegi, dar cu altitudini mai mari. Şi este doar una din muchiile sudice ale Făgăraşului, vizibilă din vârful Ghiţu.